RUGĂMINTE!

RUGĂMINTE!

Dacă vedeți vre-un articol, film, link care nu funcționează, vă rugăm să ne spuneți ca să putem actualiza. De multe ori serverele pică, dispar pur și simplu, filmele sunt eliminate, samd. Si nu lasati doar un mesaj in casuta de comentarii facebook deoarece daca nu suntem prieteni in facebook, sunt sanse sa nu vedem acel mesaj. Cei din anumite țări, posibil din Occident s-ar putea să aveți probleme mai ales cu filmele artistice, căci pe acolo pe la voi, serverele cu filme sunt blocate. Trimiteti un email sau un comentariu la acea postare, dar nu in casuta de facebook. Vă mulțumim!

duminică, 24 aprilie 2011

Averea Bisericii (24.04.2011)

Printre hăcuiri de miei, mers la biserici, rugaciuni pline de "patos", închinăciuni viteză - stilul elicopter, şpriţuri, beţii, îmbuibări şi alte ritualuri de tradiţie (toate în numele „slavirii” Învierii Mantuitorului, bineînţeles), dorim să iti urăm PAŞTE FERICT(Ă)!

De asemenea va invitam sa vizionati un documentar interesant facut de TVR 1, despre averea bisericilor!
Vizionare placuta!

AVEREA BISERICILOR - link 1



SAU AICI

Partea I

PARTEA A II-A

PARTEA A III-A

PARTEA A IV-A

PARTEA A V-A (Ultima)


"Politicienii sunt preotii lumii vizibile, iar preotii, politicienii lumii invizibile!" - OSHO

Si cum politica e curva ... trageti singuri concluziile ...

P.S. Niste articole interesante:

2) Adrian Botez: “Adevărate şi false tradiţii. Masacrul satanic al mieilor. Oul şi Învierea, prin viziunea strămoşilor noştri, traco-geţii”


 P.P.S. Multumim Manuela pentru urmatorul text:
Cugetari in Pragul Pastelui Sfant

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Obsedaţi de celebritate (16.04.2011)


STAR SUCKERS (2009)

"Starsuckers, este cel mai controversat documentar al anului, lansat în cinematografele britanice în noiembrie 2009, în aprecierea unanimă a criticilor, film ce a reconfirmat umorul negru insular, prin expunerea şocantă a obsesiei mass media pentru cultul vedetelor, relevând motivele reale ce stau la baza dependenţei noastre de personaje celebre - beneficiile financiare şi setea de putere a corporaţiilor şi a câtorva indivizi aparţinând elitelor.

Filmul continuă seria informală a documentarelor consacrate dezvăluirii manipulării colective, ce au fost deja postate pe blog - Zeitgeist III, Ethos şi PsyWar - exfoliind ambalajul strălucitor ce maschează falsitatea cultului vedetelor, în societatea noastră actuală.

Regizat de Chris Atkins, care a fost nominalizat la două premii Bafta, pentru documentarul său de debut, Taking Liberties, din 2007, Starsuckers a explodat în conştiinţa publică cu o lună înaintea lansării, când s-a aflat, prin intermediul The Guardian, că echipa de producţie se ocupase cu fabricarea şi vânzarea de ştiri false, despre celebrităţi, tuturor tabloidelor britanice.

Ştirea a devenit, ea însăşi, o senzaţie în sine, numai bună de exploatat în mass media, fiind urmată, la scurt timp, de revelaţia "tragică" a filmării cu camera ascunsă, a patru reporteri, de la trei tabloide de duminică, în timp ce încălcau legea cu nonşalanţă, încercând să cumpere înregistrări medicale aparţinând unor vedete.

Realizatorii au procedat identic şi cu Max Clifford, un guru britanic al relaţiilor publice, care s-a dovedit a fi neaşteptat de naiv, fiind surprins în timp ce îşi bârfea mândru clienţii, care-l plătiseră cu sume obscene de-a lungul anilor, pentru a le proteja imaginea publică, ameninţată de viciile ascunse ale fiecăruia.

Când Clifford a aflat acest lucru, a angajat imediat o firmă de avocatură, cu o foarte proastă reputaţie, Carter Ruck, ameninţând punerea filmului sub interdicţie judecătorească, fapt ce ar fi blocat lansarea programată a acestuia, măsură care, evident, nu a avut succesul scontat.

Chris Atkins a mers chiar şi mai departe, publicând pe site-ul propriu, un ghid extraordinar, foarte detaliat şi amuzant, despre modul în care pot fi păcălite abjectele tabloide britanice şi cum pot fi făcute să plătească pentru ştiri fanteziste, răsărite din imaginaţia cuiva, publicând totodată şi o sinteză inspirată a codului deontologic al jurnalistului, care este ignorat de multă vreme, fiind considerat, tacit, o relicvă similară cu Magna Carta.

Vorbind despre relaţii publice, eu care crezusem că, influenţa funestă a nemernicului traficant de droguri şi iniţiator de tehnici de manipulare în masă, Sigmund Freud şi a progeniturilor sale, se stinsese odată cu dispariţia longevivului său nepot, Eddy Bernays, în 1995, la vârsta de 104 ani, am avut o revelaţie amară, din film, constatând că, numele de Matthew Freud, nu era o simplă coincidenţă.

Matthew, care este căsătorit cu fiica magnatului presei, Rupert Murdoch, este şi strănepotul lui Sigmund, ce continuă tradiţia "glorioasă" a familiei, de mincinoşi maladivi, firma sa Freud Communications, fiind a opta firmă de relaţii publice din Marea Britanie, ca mărime şi influenţă.

A fost la fel de trist să constat, că scenaristul şi regizorul britanic, Richard Whalley Anthony Curtis, pe care-l admiram pentru filmele sale Four Weddings and a Funeral, Bridget Jones's Diary, Notting Hill şi seria Mr. Bean, este căsătorit cu Emma Freud, reporter TV şi sora lui Matthew, desigur.

Mă tem că vom mai auzi de această familie, al cărei potenţial ( procreativ şi malefic), se pare că este departe de a fi epuizat.

Lansarea documentarului pe posturile de televiziune britanice, a avut loc cam acum un an, pe 6 aprilie 2010, fiind precedată de un gest de fair play, din partea realizatorilor, care le-au scris celor două personalităţi, Max Clifford şi Bob Geldof, surprinse într-o ipostază deloc măgulitoare, oferindu-le un termen de o săptămână pentru a-şi formula declaraţiile, ce ar fi trebuit să fie făcute publice, în virtutea dreptului la replică, la finalul difuzării televizate.

Max Clifford, care îşi revenise probabil din şocul iniţial, când reacţionase exagerat, declanşând proceduri juridice împotriva unor dovezi vizuale de necontestat, a ales metoda struţului, ignorând suveran solicitarea onestă a lui Chris Atkins.

Reticenţa lui Max a fost compensată din plin de Sir Bob Geldof, care nu a fost deloc sfios, redactând un răspuns detaliat, întins pe nu mai puţin de 58 de pagini, pline de furie, dintre care 11, îi erau adresate exclusiv lui Atkins, căruia îi ordona să-l excludă din film, asociindu-şi solicitarea impertinentă cu o suită spumoasă de insulte şi injurii.

În ciuda indicaţiei exprese "a nu se publica", dată fiind poziţia politică influentă a lui Geldof, ca prieten intim al casei regale, ziarul The Guardian a publicat scrisoarea integral, pe 3 aprilie 2010, dând naştere unui adevărat război mediatic, justificat de limbajul suburban al distinsei feţe nobiliare britanice, care categorisise partizanii campaniei împotriva sărăciei africane ca "...masturbatori travestiţi în clovni... care fac marşuri, în cerc" - şi credeţi-mă că am fost obligat să folosesc un termen literar, în locul celui folosit real de Geldof.

Filmul a primit recenzii de 4 şi chiar 5 stele, din partea ziarelor care au avut suficient curaj să înfrunte un mogul de talia lui Rupert Murdoch, pe DVD fiind incluse şi interviuri, ce nu au apărut pe ecran, cu Kiera Knightley, Clint Eastwood, Robert De Niro, 50 Cent, Al Pacino, Eddie Izzard şi mulţi alţii.

Presiunea a fost enormă, Atkins scriind pe blogul personal, cu o săptămână înaintea lansării de la Festivalul de Film de la Londra:

"Sincer vorbind, suntem extrem de uşuraţi că, intriga de capă şi spadă, a practicilor dubioase din ultimele săptămâni, a ajuns la final şi că putem vorbi, de fapt, oamenilor, despre film, fără emoţii sau asistaţi fiind de un avocat."

Filmul identifică cele cinci mecanisme fundamentale, care şi-au dovedit eficienţa în crearea acestui gen de control, în faţa căruia am cedat cu toţii, la un moment dat:

1. începerea manipulării vizuale sau "educaţionale" încă din copilărie;

2. alimentarea dependenţei instalate;

3. exploatarea nevoilor instinctive umane;

4. colectarea de informaţii detaliate despre oricine;

5. crearea sau, mai bine zis, inventarea ştirilor,

totul conducând la revelarea alianţei mizerabile dintre mass media, firmele de relaţii publice, vedete şi politicieni.

Elementul unificator al documentarului, este odiseea unui copil de şase ani, Ryan, a cărui ambiţie, modelată de părinţii săi, ajunge să fie, cu sprijinul nevăzutului magician din film, complet subordonată intereselor conglomeratelor mass media, care se folosesc fără scrupule de câteva suflete umile, pentru a ne convinge pe noi ceilalţi, spectatorii circului global, de iluzia existenţei unei sorţi mai bune, undeva acolo, care poate fi accesată, de oricine este dispus să se supună regulilor lor implacabile.

Ryan - un copil isteţ fără îndoială, îmbrăcat haios... dar care-i este valoarea ?

De ce ar trebui să-l urmărim cu sufletul la gură ?

Cum ar putea deveni, un ţânc, modelul nostru comportamental şi social ?

Ideile sunt tratate pe larg într-un documentar mai amplu, din 2010, The Biggest Conspiracy, care argumentează acuzaţiile de afiliere la satanism, aduse actorilor şi cântăreţilor, pe care-i privim ca pe vedete incontestabile,  ca angajament pentru a li se permite accesul la celebritate - documentar pe care, poate, am să-l traduc cândva, dacă va fi disponibil la o calitate mai acceptabilă.

Sunt foarte multe de spus pe tema strălucirii false a lumii vedetelor, în spatele cortinei descoperind cu totul altceva, despre viaţa personalităţilor de mucava şi a vedetelor de celuloid: o existenţă bântuită de izolare, droguri, alcool, infidelităţi, homosexualitate ş.a.m.d., care ar putea fi explicate şi prin fantasmele unor minţi chinuite de remuşcări, din momentul în care conştientizează rolul de marionete, ce le-a fost rezervat pe marea scenă a puterii mondiale.

Şi mă întreb, uneori, dacă îşi mai aduce cineva aminte, de vremea când nu eram asaltaţi de reclame infecte, când puteai urmări un film, liniştit, într-o anume stare de spirit, fără să-ţi răsară în ecran, din 3 în 3 minute, orice cretin dispus să te convingă să cumperi ceva.

În cele din urmă ni se confirmă ceea ce ştiam deja, că adevărul nu are şanse să răzbată, fiindcă nu este nimic senzaţional în a fi cinstit, deşi ar cam trebui să fie, într-o lume în care, cupiditatea şi nemernicia, sunt ridicate la rangul de virtute, iar aplecarea spre bârfa, un defect minor, de altfel, este idolatrizată şi transformată în temelia mass media.

"Scris şi regizat de Chris Atkins (Taking Liberties), Starsuckers este un documentar polemic despre maşinăria celebrităţii. Teoria lui Atkins este simplă: mari corporaţii media, exploatează fascinaţia publicului pentru celebritate şi setea de faimă a tinerilor, printr-o serie de trucuri insidioase, pe care acest film îşi propune să le dezvăluie, folosind propriile trucuri. Explicaţia globală pentru lumea noastră, ce are o fixaţie pentru celebritate, este bazată pe factori biologici şi evolutivi, lipsind totuşi argumentele decisive, istorice şi sociologice. De asemenea, îngrijorarea sa pentru pervertirea copiilor noştri, de către acest cult al celebrităţii, dă mult de gândit, dar vine cu dovezi insuficiente. În ciuda limitărilor sale, totuşi, Atkins merită credit pentru un documentar provocator şi plin de vitalitate, al cărui vast subiect este mai potrivit unei cărţi, decât unui film."
Sunday Times

SURSA: Blogul "Dezvaluiri" http://antiiluzii.blogspot.com/

Ca de obicei, o munca colosala, exceptionala. Un articol foarte muncit si obiectiv si bineteles, inca un documentar tradus, menit sa trezeasca! Multumim suflet bun si marinimos! Multumim Marian! Esti un inger pentru noi!
 
O carte foarte buna, care scoate in evidenta putregaiul, falsitatea, ipocrizia, dramele si adevartele tragedii din spatele glamour-ului, este "Invingatorul ramane intotdeauna singur" - de Paolo Coelho

VEZI FILMELE TRADUSE AICI:

Starsuckers - partea I

 

Starsuckers - partea a II-a



DOWNLOAD RAPID (ambele fisiere)

luni, 11 aprilie 2011

MANIFESTAREA MINTII - Universul psihedelic & şamanismul (11.04.2011)


MANIFESTING THE MIND (2009)

"Primul dintr-un ciclu de trei documentare, "Footprints of the Shaman", promise de Bouncing Bear Films, Manifesting the Mind, lansat în primăvara lui 2009, în regia lui Andrew Rutajit, este un film care abordează  domenii încă neelucidate, dar foarte incomode, psihedelicele şi şamanismul, beneficiind de aportul unor experţi ca: Daniel Pinchbeck, John Major Jenkins, fraţii Terence şi Dennis McKenna, Nick Herbert, Alex Grey, dr. Rick Strassman ş.a.

Termenul psihedelic, a fost utilizat pentru prima oară în 1957, de psihiatrul Humphry Osmond, ca o alternativă la termenul de halucinogen, în contextul psihoterapiei psihedelice; căutând un nume pentru experienţele induse de uzul de LSD, Osmond l-a contactat pe Aldous Huxley, cunoscutul scriitor şi partizan al calităţilor terapeutice ale acestor substanţe, care a propus iniţial un termen similar, "phanerothyme", derivat tot din greacă, în urma corespondenţei purtate ajungându-se la varianta finală de "psihedelic".

Este extrem de dificil de abordat o astfel de problematică, psihedelice si şamanism, din mai multe motive:

- ofensiva guvernamentală şi mediatică mondială, din ultimele decenii, a indus în conştiinţa publică, o imagine demonică asociată psihedelicelor, libertatea în gândire şi refuzul obedienţei faţă de autorităţi, fiind caracteristice utilizatorilor;

- abuzurile făcute de oameni, începând din anii '60, care au folosit aceste substanţe aproape exclusiv în scop recreativ, denaturându-le menirea, au contribuit, decisiv, la conturarea unui curent de opinie defavorabil;

- scoaterea acestor substanţe în afara legii, ridică obstacole uneori insurmontabile, atât pentru doritorii de experienţe individuale cât, mai ales, pentru oamenii de ştiinţă care au încercat să le studieze onest, pentru a determina validitatea afirmaţiilor privind potenţialul distructiv al acestora, capacitatea de a induce stări extatice, care par să conducă la comunicarea cu entităţi aflate în afara tărâmului aşa-zisei realităţi fizice sau, pur şi simplu, pentru a le determina eventualele calităţi curative, în tratarea unor maladii psihice sau eliminarea dependenţelor de drogurile sintetice;

- războiul declanşat de creştinism, împotriva tuturor celorlalte religii, considerate ca fiind păgâne, a condus, în timp, la eradicarea practicilor şamanice din multe zone ale globului şi, mai grav, la pierderea unui volum inestimabil de informaţii privind intimitatea acestor practici.

- dezvoltarea multor secte sau culte, mai mult sau mai puţin religioase sau spirituale, conduse adeseori tiranic de nişte impostori, care au folosit astfel de plante sau ritualuri, a accentuat confuzia.

Cu toate acestea, dincolo de aspectul frivol, declaraţiile multor persoane care au experimentat o gamă largă de psihedelice şi al căror statut social conferă greutate afirmaţiilor, plus studiile unor savanţi, cum ar fi cele asupra dimetiltriptaminei sau DMT, ale dr. Rick Strassman sau asupra acidului lisergic dietilamid, LSD, făcute de chimistul elveţian Albert Hofmann (de fundaţia care-i poartă numele) si Stanislav Grof  (parintele psihologiei transpersonale) , conturează, tot mai puternic, o imagine ce contrează evident propaganda oficială.

De curând am vizionat un alt documentar Iboga, Rite of Passage al olandezului Ben de Loenen, care-mi dovedea cât de puţine cunoaştem, de fapt, despre aceste substanţe, fiind consacrat ibogainei, un alcaloid extras din rădăcina unei plante africane, iboga, despre care recunosc că nu mai auzisem niciodată.

Efectele documentate ale ibogainei sunt fantastice, fiindcă, pe de o parte,  tratează o gamă vastă de maladii, de la astm la infertilitate, iar, pe de altă parte, au o eficacitate de necontestat, în eliminarea dependenţei de droguri sintetice, alcool, tutun sau opiacee, într-un timp extrem scurt, cu eliminarea simptomelor groaznice ale sevrajului şi, ceea ce este mult mai important, având efecte îndelungate sau chiar permanente.

Deşi cercetările extensive efectuate de dr. Deborah Mash, profesor de neurologie şi farmacologie moleculară şi celulară la Facultatea de Medicină a Universităţii din Miami, au revelat generarea unui nou neurotransmiţător nor-ibogaina, în creierul pacienţilor trataţi cu ibogaină, desigur, care are o persistenţă în organism de circa patru luni şi care este responsabil, mai mult ca sigur, de eficienţa îndelungată a acestui alcaloid, substanţa a fost clasificată de DEA ca halucinogen din grupa I, fiind scoasă în afara legii.

În "ţara libertăţii absolute" care a impus, prin intimidare şi rezoluţii ONU, aproape aceeaşi legislaţie în întreaga lume, trebuie să încalci legea pentru a putea vindeca oameni; cu alte cuvinte boala şi moartea în chinuri, sunt legiferate pe plan mondial, sunt "drepturi" impuse de guverne.

Vă reamintesc că, similar, spre deosebire de droguri - care nu mai pot fi decelate după trei zile, de exemplu - marijuana poate fi descoperită în organism şi după o lună, ceea ce indică faptul că, în mod cert, este implicată profund în mecanismele metabolice şi nu este o toxină ce trebuie eliminată rapid din circuit, iar documentarul pe care l-am postat recent confirmă multiplele beneficii ale canabisului.

În plus, cea mai "toxică" substanţă şi cel mai detestat drog de către autorităţi, marijuana, a reuşit performanţa unică de a nu provoca nici o victimă, vreme de mii de ani, o ilustrare perfectă a ipocriziei războiului contra drogurilor, care, pare-se, are menirea de a ne proteja, pe noi, inocenţii.

Ayahuasca este de asemenea ilegală, deşi mecanismul ei de acţiune, prin inhibarea monoaminooxidazei - pentru a bloca metabolizarea DMT introdus în organism pe cale digestivă - este copiat de drogurile sintetice antidepresive, produse de companiile farmaceutice.

Pe de altă parte, tutunul şi alcoolul, nu apar în  nici o clasificare oficială, ca fiind droguri, în timp ce această etichetă infamantă este aplicată, abuziv, unor substanţe naturale, provenite din plante, care în mod evident au proprietăţi curative reale, putând proteja efectiv omenirea, de toată gama de boli generate de "civilizaţia" impusă de guvernanţii ultimelor secole.

Dacă excludem ideea unei ghidări iniţiale divine, cum este posibil, oare, să descoperi, toate aceste plante sau combinaţii de plante şi efectele lor ?

Până unde mergea, oare, relaţia noastră simbiotică cu natura, în zorii civilizaţiei umane, când nu "beneficiam" încă de o religie oficializată sau de un guvern  "grijuliu" ?

Este evident, pentru orice persoană interesată de fiziologia şi anatomia umană, că cele cinci simţuri ale noastre sunt imperfecte, putând fi foarte uşor înşelate, de simple trucuri vizuale de pildă, fiindcă creierul, răspunzând actualilor neurotrasmiţători, se supune unor tipare comportamentale induse artificial, prin aşa-zisa "educaţie" şi prin normele sociale.

Dacă serotonina nu este eficientă, în redarea unei imagini corecte a lumii în care trăim, oare prezenţa DMT în aproape întreg regnul vegetal şi animal, sugerează că dimetiltriptamina ar trebui să fie, de fapt, neurotransmiţătorul principal, responsabil, în acest context, şi de realizarea simbiozei noastre cu restul regnului viu ?

Oare, aşa-numitele însuşiri paranormale, nu definesc, de fapt, starea normală a unui organism uman primordial, ce beneficia de toate cele 360 de simţuri, amintite în The Pyramid Code de fascinantul arheolog dr. Abd'el Hakim Awyan ?

Libertatea umană şi mai ales libertatea de gândire, au fost dintotdeauna o ameninţare la adresa politicilor represive de control, dezvoltate vreme de milenii de putere, prin cele două faţete ale ei, cea laică şi cea religioasă.

Şi, ajungând la acest subiect, cu riscul de a scandaliza, din nou, relicvele bigote ale acestui mileniu, trebuie să amintesc rolul nefast jucat de biserică în distrugerea sistematică a culturilor şamanice, ce ofereau, garantat, o imagine spirituală mult mai apropiată de realitate, decât minciunile promovate de creştinism, care s-a temut permanent de concurenţa exercitată de adevăr.

Îmi vine din ce în ce mai greu, să descopăr vreo virtute reală în ograda purtătorilor de anteriu, care nu au încetat nici o clipă să dea dovadă de obtuzitate, fariseism şi intoleranţă, proba cea mai recentă fiind furnizată de tâmpenia unui pastor american, al cărui nume nu merită amintit, care a reeditat procesul vrăjitoarelor din Salem, arzând Coranul, un gest de sfidare ilogică ce nu putea genera decât mai multă violenţă şi exact asta s-a şi întâmplat.

Am avut privilegiul de a citi şi chiar studia Coranul într-o vreme şi, exceptând anumite aspecte fundamentaliste, mi s-a părut a fi un ghid de viaţă şi o lectură mai mult decât interesantă, care m-a captivat, prin contrast cu Vechiul Testament, o babilonie stupidă, care nu mi-a provocat decât dezgust, fie şi numai prin sutele de mii sau poate milioanele de victime, făcute în numele unei zeităţi crude şi răzbunătoare, ce nu poate avea nimic în comun cu DIVINUL şi, celor sceptici, le lansez din nou o provocare, de a avea mai multă răbdare decât mine şi de a contabiliza cifrele exacte ale genocidurilor preamărite de această carte îndoliată, pe drept, care m-a convins că, în termenul de "creştinism", s-a strecurat o literă inutilă. (in aceasta privinta va invitam sa studiati cateva dintre aberatiile Vechiului Testament aici n.n.)

Dar, după cum spunea Umberto Eco, în Numele Trandafirului, religia nu poate exista decât impunând frica de un Diavol inexistent şi nu iubirea pentru un Dumnezeu atotputernic, iar râsul, gândirea şi adevărata spiritualitate, nu sunt decât inamicele de moarte ale unor tehnici de control bazate pe intimidare şi pe promisiunea unei fericiri ipotetice, într-un tărâm din care nu a mai revenit nimeni, ca să ne confirme realitatea sau măcar să solicite returnarea garanţiei mărfii mincinoase vândute cu Biblia în mână." 

SURSA: Blogul Dezvaluiri www.antiiluzii.blogspot.com

Ca de obicei, articolul este extraordinar de bine documentat si elaborat. Suntem pe aceasi frecventa de unda. Multumim draga Marian! Documentarul este exceptional!!

VEZI DOCUMENTARUL TRADUS, AICI:




Pentru a va forma o idee mai larga despre Shamanism si psihedelice va invitam sa studiati Categoria SAMANISM si categoria PSIHEDELICE.


ACTUALIZARE (8.02.2012)


Am primit astazi inca o relatare a prietenului nostru Ion Cristian despre o experienta deosebita cu ayahuasca. Relatarea este la fel de detailiata, plina de suflet si veridicitate.  Cealalta experienta cu Ayahuasca este relatata aici
Cautand Raspunsuri Gasind Vindecarea    

vineri, 8 aprilie 2011

MATRICEA VIE - Ştiinţa vindecării (8.04.2011)


THE LIVING MATRIX (2009) 
 
In ciuda unora, vom continua si astazi ciclul "'copy paste" de pe blogul lui Marian Matei, deoarece astfel de informatii merita clonate si facute cunoscute cat mai multor oameni. Asadar , va prezentam si astazi inca un documentar tradus si un articol excelent, ca de obicei, marca Marian Matei (blogul Dezvaluiri)
Multumim draga prietene!
"The Living Matrix, este un film ce trebuie neapărat văzut, de oricine este interesat să-şi deschidă mintea către posibilităţi de vindecare, pe care medicina alopată nu le poate explica. Succesul său, încă de la primele vizionări, laolaltă cu un puternic curent de opinie în favoarea medicinei alternative, demonstrează importanţa acestui film în promovarea unor idei revoluţionare pentru publicul larg."

Richard Cohn,
Publicist

Acest film - produs de Harry Massey, fondator al Nutri-Energetics Systems şi regizat de Greg Becker, preşedintele companiei mediatice Emaginate - aruncă o provocare medicinei convenţionale, de a-şi extinde orizontul cunoaşterii biologiei umane, invitându-ne într-o călătorie fascinantă, condusă de unii dintre cei mai respectaţi experţi în medicina bioenergetică sau alternativă.

În perspectiva apropiatei intrări în vigoare a unei aberaţii, numită Codex Alimentarius, care-şi propune să legifereze obiceiurile noastre alimentare, prin scoaterea în ilegalitate a unor plante şi impunerea unei îndepărtări, accentuate, de orice remediu natural, care a însoţit omenirea în lunga-i călătorie de la Geneză şi până în prezent, punctele de vedere, prezentate în documentar, sunt chiar subversive, demonstrând fără putinţă de tăgadă, impotenţa aşa-zisei medicine alopate de a înţelege adevărata natură umană, scopul ei evident fiind de a croniciza o întreagă suită de boli, incurabile numai în paradigma curentă.

Deşi, fizica cuantică, se apropie rapid de aniversarea a 100 de ani de existenţă, pentru medicina curentă Pământul a rămas plat, aceasta fiind incapabilă să abandoneze modelul mecanicist newtonian, ale cărui limite în explicarea Universului şi a naturii vii, au devenit tot mai evidente, oricărei persoane căreia nu-i este frică să gândească.

Am explicat şi cu altă ocazie, că această opacitate a partizanilor defunctei medicine alopate, nu este deloc întâmplătoare, complicitatea cu lacoma industrie farmaceutică fiind una dintre cauzele primordiale.

Din cauza acestei evidente lipse de onestitate, este inutilă promovarea unui dialog, care să releve suita interminabilă de dovezi în favoarea medicinei holistice, cu toate ramurile ei, de a căror existenţă medicii alopaţi sunt perfect conştienţi, dar pe care preferă să le ignore, din pură rea-voinţă.

Otrăvirea chimică a populaţiei terestre, care s-a amplificat odată cu ascensiunea primului vânzător de ulei de şarpe şi leacuri pe bază de petrol, din funesta familie Rockefeller, a condus în ultima sută de ani la dispariţia noţiunii de vindecare şi înlocuirea ei cu statistici măsluite şi cu ideea convieţuirii cu boli, pentru care medicina alternativă oferă soluţii viabile imediate, cu rezultate spectaculoase.

Ca un minus al documentarului, recunosc că m-a surprins neplăcut teoria propagandistică a distrugerii fostei Iugoslavii, de către sârbii malefici şi intervenţia  "bunilor americani", pentru a-i vindeca prin terapii neconvenţionale pe membrii familiilor afectate.

Mă tem că, un adevărat bioterapeut, ar fi trebuit sa ştie adevărul privind masacrul organizat de administraţia Clinton, în complicitate cu NATO, în ţara vecină, care, prin poziţia ei de nealiniere, a fost ani de zile o ameninţare la adresa ambelor blocuri militare majore, pe vremea războiului rece.

Un studiu al National Center for Complementary and Alternative Health, din SUA, a descoperit un număr crescând de americani, ce utilizează tehnici medicale alternative, care încorporează principiile medicinei informaţionale ca: meditaţia, respiraţia controlată, masajul terapeutic şi yoga - numai în ultimii cinci ani înregistrându-se cifre record.

Date fiind efectele secundare, invalidante, ale drogurilor chimice - pe care cineva le reboteza efecte primare, fiindcă sunt sigurele garantate din start - dependenţei şi costurilor prohibitive ale "tratamentelor", este mai mult decât logică reorientarea către medicina alternativă, chiar şi pentru cei ce nu sunt familiarizaţi cu noile principii ale comunicării cuantice şi ale câmpurilor energetice umane.

Examinarea fiziologiei umane prin lentilele fizicii cuantice, ne depărtează, tot mai mult, de modelul maşinii biochimice, prin dovezile copleşitoare privind comunicarea interatomică şi chiar intercelulară şi ale mecanismelor energetice de control ale stării de sănătate, care răstoarnă toată anatomia tradiţională, prin negarea rolului de procesor central al creierului şi reatribuirea lui unui organ mult mai competent, inima.

Proiectul Genomului Uman iniţiat de Ari Patrinos în 1989, anunţa, în 2003, finalizarea cartografierii genomului uman, cu identificarea a circa 25.000 de gene, de aproape cinci ori mai puţine decât numărul impus de teoria predeterminării genetice a naturii umane.

Acest eşec predictiv, nu pare să jeneze pe nimeni, fantasmele iniţiate de Watson şi Crick în 1953, privind rolul fundamental al ADN-ului uman, în determinarea comportamentului şi a fiziologiei, rămânând în vigoare şi astăzi.

Teoria ciocnirilor moleculare, ca mod de a transmite informaţia la nivel microscopic, rămâne de asemenea validă, deşi este la fel de aberantă ca teoria astronomică a genezei lunare, din ciocnirea Terrei cu un alt corp ceresc, deşi există dovezi că Luna este mai veche decât întregul sistem solar.

Absurditatea unei astfel de teorii newtoniene, chiar dacă Pământul nu prezintă, nicăieri, semnele dispariţiei unei asemenea cantităţi de masă planetară şi nici nu se explică cum de a revenit, miraculos, la forma sa aproape sferică, nu pare să-i deranjeze pe cei ce se cred astronomi, aşa că glaucomul ştiinţific al celor ce ar trebui să se ocupe cinstit de studiul fiziologiei umane şi ignorarea unor dovezi la fel de evidente, nu trebuie să ne mai şocheze.

Studii tot mai profunde, demonstrează funcţionarea sistemului nervos şi a creierului, într-un mod ce sugerează nelocalizarea fizică a proceselor neurologice, ce au loc la viteze ce depăşesc limitele fiziologice de transmitere a influxului nervos, întreg sistemul biologic uman, fiind reglat de metronomul cardiac, ce dovedeşte şi surprinzătoare capacităţi intuitive.

Rupert Sheldrake, unul dintre savanţii intervievaţi,  este un binecunoscut biochimist britanic, absolvent al Universităţii Cambridge, ce a efectuat cercetări extinse în domeniul parapsihologiei, fiind însă celebru pentru teoria câmpurilor morfogenetice sau morfice, ce stau la baza funcţionării tuturor sistemelor vii.

Deşi este tratată cu ostilitate de comunitatea ştiinţifică, teoria lui Sheldrake a fost dovedită printr-o serie de experimente deosebite, care revelau transmiterea de informaţii la diverse generaţii de şoareci de laborator, prin intermediul acestor câmpuri, datorită unui fenomen de rezonanţă morfogenetică, un gen de feedback ce afectează un întreg grup de fiinţe.

Sheldrake, defineşte câmpul său morfogenetic, ca pe o bază de date universală, aflată atât la dispoziţia fiinţelor vii cât şi a formelor abstracte, mentale, accesul concomitent la aceste înregistrări, putând explica, pe de altă parte, multe cazuri de inventatori ce au dezvoltat soluţii tehnice aproape identice, în condiţiile unei izolări geografice de necontestat.

Ca mod de transmisie şi partajare a unor tipare informaţionale şi arhetipuri, ce a fost cumva acceptat în mod tacit, teoria lui Sheldrake seamănă izbitor cu cea a inconştientului colectiv, imaginată de psihiatrul Carl Jung, teorii pe care britanicul le consideră complementare, câmpurile morfice conţinând suficiente informaţii pentru a modela, în cazul unei fiinţe vii: forma fizică, comportamentul individual şi cel coordonat, de grup, în cazul fiinţelor sociabile.

El admite, de asemenea, similaritatea cu noţiunea de arhivă akashică - un termen vedic ce desemnează o bibliotecă a tuturor experienţelor şi memoriilor înregistrate de fiinţele umane în cursul vieţii fizice - care a fost popularizat, în cadrul culturii occidentale de teozofi celebri, ca Helena Petrovna Blavatsky sau Rudolf Steiner.

Indiferent de denumirea utilizată, conceptul unui câmp informaţional universal, ar putea fi singura explicaţie validă, pentru multe fenomene ce dovedesc localizarea extracorporală a memoriei fiinţei umane şi, pentru partizanii lui Nassim Haramein, pe care mă văd nevoit să-l reamintesc, evoluţia psihică a fiinţelor umane poate fi explicată prin deplasarea spaţială şi temporală a sistemului solar, către zone mult mai dense din punct de vedere informaţional, cu care am putut intra astfel în rezonanţă.

"Un nou film fenomenal, cu informaţii incredibile, care vă vor schimba modul de a gândi despre corpul şi mintea voastră şi despre medicină... Constituie o declaraţie izbitoare, că fiecare fiinţă vie are capacitatea de a se autovindeca, aducând dovezi ştiinţifice, privind realitatea câmpului informaţional care ne înconjoară."

Jewels Johnson, CHT , 
Prezentator "The Law of Attraction Radio"
SURSA: Blogul Dezvaluiri! http://antiiluzii.blogspot.com/

VEDETI FILMUL TRADUS, AICI - link 1 
The Living Matrix


DOWNLOAD RAPID

S-ar putea să îţi placă şi:

luni, 4 aprilie 2011

Cine Este Peter Joseph? - Introducere în economia bazată pe resurse (4.04.2011)

WHO IS PETER JOSEPH ?
An Intro to a Resource-Based Economy

 
Preluam astazi 2 documentare traduse, unul de pe site-ul www.lukasig.com  despre Peter Joseph (multumim Lucian pentru traducere) si al doilea documentar, care prezinta pe scurt, ideile esentiale ale filmelor din seria Zeitgeist, de pe blogul lui Marian Matei (implicit articolul cu care suntem 100% de acord).
Surprinzator poate, pentru multi, Peter Joseph (producatorul seriei Zeitgeist) este un tanar de 32 de ani cu o viziune sanatoasa asupra vietii, un tip destul de simplu si onest, cu o minte sclipitoare care a reusit, aproape de unul singur o asemenea dezlantuire de forte in jurul ideilor vehiculate in filmele lui. Este uluitor ce impact a avut mesajul sau in societate. Exact asa cum am banuit , inca nu e copt suficient ca sa vada si perspectiva spirituala a vietii, asta fiind unul dintre minusurile pe care i le acordam. In spatele lui nu se afla nu stiu ce oculti sau nu stiu ce armata de dezinformatori. new age-isti  si satanisti dornici sa distruga religia crestina In filme sunt prezentate niste concluzii personale la care a ajuns el in urma unui studiu relativ limitat  (parerea noastra) si binenteles, ca o parte din concluziile la care a ajuns sunt eronate sau indoielnice. Cert este ca mai are multe de invatat si inca isi formeaza o viziune, inca evolueaza, ca fiecare dintre noi. Un  alt minus ar mai fi poate, faptul ca in filmele sale prezenta lucrurile ca fiind adevaruri supreme si radical corecte, fara sa se lase loc de interpretare sau indoiala. E prea sigur pe aspectele prezentate, prea radical si asta lipsa de modestie  este poate, greseala pe care o fac multi tineri in efervescenta varstei. Alte minusuri ar fi faptul ca nu se leaga de societatile oculte, insa pe de-o parte il intelegem, ca subiectul e foarte stufos , iar cercetarea imensa si probabil nu a vrut sa se complice inutil. Asadar desi nu suntem de acord cu multe dintre ideile lui nu-l anatemizam si nu-l demonizam. E liber sa creada ce vrea, sa fie ateu, daca asa simte, important e sa urmareasca adevarul cu sinceritate si poate, la un moment dat va ajunge si la alte concluzii.

Vedeti filmul despre Peter Joseph, tradus, aici:

Multumim Lucian!

In continuare va prezentam si articolul despre Zeitgeist de pe blogul Dezvaluiri :

"Peter Joseph este un muzician şi producător independent de film, autorul seriei Zeitgeist şi, totodată, începând din 2009, promotorul Mişcării Zeitgeist, un proiect ce susţine trezirea socială globală şi conceptele unor prefaceri sociale majore, dintre care, cea mai importantă, este tranziţia cât mai rapidă de la actualul sistem economic corupt, bazat pe schimbul monetar şi aşa-zisa "piaţă liberă", la un sistem economic bazat pe resursele disponibile ale planetei.

Pe 21 martie a.c., beneficiind de serviciile platformei TED (Technology Entertainment and Design), aflată în proprietatea fundaţiei private non-profit Sapling Foundation, Peter Joseph a susţinut această mini prezentare, de numai 18 minute, conform timpului alocat tuturor, revenind asupra principiilor economiei bazate pe resurse, o idee a lui Jacque Fresco fondatorul Proiectului Venus.

Pentru cunoscătorii seriei Zeitgeist, această conferinţă nu vine cu idei noi, dar am considerat utilă traducerea ei, pentru reamintirea necesară a principiilor de bază ale conceptului şi, poate, pentru familiarizarea celor prea comozi ca să urmărească întreaga serie, cu ideile acestei utopii minunate, care animă cele două mişcări conjugate: Zeitgeist şi Venus.

Am folosit cuvântul "utopie" fiindcă, aşa cum am precizat şi în articolul dedicat ultimului episod al seriei, Zeitgeist - Moving Forward, consider că, din păcate, în contextul actual al goanei generalizate dezumanizante după profit, al aberantei noi ordini mondiale - statul fascist global - şi în absenţa unui nivel corespunzător al conştiinţei umane, astfel de idei, profund umaniste, nu pot fi decât subversive, pentru autorităţi şi chiar naive, pentru marea majoritate a populaţiei.

Nu ascund faptul că sunt un partizan al sistemului imaginat de Jacque Fresco, fiindcă, numai dispariţia ideii de proprietate, va conduce la eliminarea completă a inechităţii sociale şi a catastrofelor, cărora le suntem cu toţii martori şi, pe de altă parte, deşi nu intru în polemică cu nimeni, am întâlnit afirmaţii, legate de fenomenul Zeitgeist - că nu există dovezi în susţinerea principiilor promovate - cărora am simţit nevoia să le dau o replică.

În paradigma socio-politică actuală, care insistă, obsedant, pe "beneficiile" unui sistem monetar şi ale unei ierarhii bazată pe minciunile competenţei şi mai ales ale competitivităţii, astfel de idei vor fi contrate, desigur, de toţi cei care se consideră răsfăţaţi ai sorţii, având venituri peste medie, care le permit un nivel de trai mai deosebit, fiindcă sunt tentaţi, din pricina egoismului glorificat de sistem, să nu se gândească la binele comun, ci doar la al celor apropiaţi lor.

Cu o minimă onestitate şi puţin bun simţ, suntem forţaţi să recunoaştem, fie şi numai în sinea noastră, că nu există competenţă la nici un nivel, promovările în orice ierarhie şi mai ales în cea politico-administrativă, făcându-se pe pure principii partinice sau, de ce nu, prin nepotism.

Universul binar, materialist, în care ne-am născut şi am fost propagandistic educaţi, permite, majorităţii dintre noi, doar raţionamente duale alb-negru, nuanţele de gri rămânând obscure, în principiu, iar ieşirea din tipare este pur şi simplu o erezie.

Exemplific prin simplul argument politic, al nesusţinerii partidului aflat la putere, care te cataloghează automat ca fiind un simpatizant al opoziţiei.

Nu judec pe nimeni, cel puţin din acest punct de vedere, fiindcă, până acum câţiva ani, când am avut privilegiul de a viziona un serial politico-satiric britanic, extrem de caustic, "Yes, (Prime) Minister" (1980-1988) - care, în paranteză fie spus, a avut o existenţă efemeră, din pricina ideilor radicale sugerate - eu însumi nu reuşeam să-mi imaginez o altă soluţie.

Ce m-a frapat, pe atunci, a fost prima enunţare frustă a ideii inutilităţii partidelor politice, de orice natură (sau fals coloratură), simplitatea şi sinceritatea afirmaţiei, fiind şocante.

Şi aceasta este realitatea: nu avem nevoie de partide politice, nu avem nevoie de bănci, nu avem nevoie de organizaţii suprastatale, de noi ordini naziste, de corporaţii şi, ceea ce este prea radical pentru mulţi, de însăşi noţiunea de proprietate asupra unor bunuri materiale.

Celor mulţi şi sceptici, care nu percep realitatea evidentă că, această criză, de exemplu, este o minciună menită să ascundă distribuţia inechitabilă a resurselor planetare, că, ideea suprapopulării planetei, este un fals menit să justifice politici eugenice criminale, le lansez provocarea unei simple operaţii aritmetice: împărţirea întregii suprafeţe arabile a globului, la numărul locuitorilor.

Nu cunosc istoria reală a acestei planete, dar este din ce în ce mai evident că, de mii de ani, o mână de privilegiaţi de "sânge albastru" şi-au transmis ereditar privilegiile, menţinând restul populaţiei într-un sistem feudal, botezat în fel şi chip de maeştrii "relaţiilor publice", pentru a masca sclavia căreia îi suntem victimă, noi cei 99% dintre locuitorii planetei, din scutece şi până în sicriu.

Principiile, odată enunţate, par chiar banale:

- contabilizarea resurselor - logică şi evidentă, în condiţiile traiului pe o planetă limitată;

- echilibrul dinamic - nedepăşirea ratelor naturale de regenerare ale resurselor naturale;

- proiectarea strategică,

sau ceva mai detaliat:

1. abandonarea modelului economiei în creştere, în favoarea uneia staţionare;

2. elaborarea unui sistem cooperant,  nu competitiv, care ar elimina agresivitatea şi concurenţa;

3. necesitatea unui sistem planificat, în locul haosului actual al epuizării accentuate a resurselor;

4. automatizarea generalizată, actualmente neacceptată, fiindcă eliminarea poziţiilor de sclavi ai muncii ar conduce inevitabil şi la dispariţia veniturilor ce susţin sistemul dement al consumului ciclic;

5. abandonarea sistemului proprietăţii private, în favoarea accesului liber la orice resurse, bunuri sau servicii.

De la proprietatea iniţială asupra terenului, la cea asupra resurselor acestuia, apoi asupra plantelor şi animalelor ce populează Terra, a fost simplu să se ajungă la ideea de menţinere în robie a populaţiei umane, în beneficiul celor puţini şi "responsabili", cum îi numesc nişte nemernici ca Freud sau Bernays, adevărul fiind ascuns dintotdeauna, mai mult sau mai puţin brutal, mai mult sau mai puţin subtil, până am ajuns să mărşăluim cu toţii, înregimentaţi, în direcţia evidentă a distrugerii planetei, complăcându-ne în "consumism", devenind din ce în ce mai alienaţi, traumatizaţi şi stresaţi, până la a nu mai fi capabili să ridicăm capul din ţărână, pentru a cere ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit tuturor, fără discriminare: libertatea de trăi cu adevărat." 
- SURSA Blogul DEZVALUIRI http://antiiluzii.blogspot.com

Multumim Marian! Ca de obicei, munca ta este extraordinara!

VEZI FILMUL TRADUS AICI:
An Intro to a Resource-Based Economy



Celelate filme legate de Zeitgeist pot fi urmarite in Categoria MISCAREA ZEITGEIST.

COMENTARII FACEBOOK

CELE MAI IMPORTANTE POSĂRI PENTRU NOI

UNIVERSUL CONECTAT - ce-ar fi dacă Nassim Haramein ar avea dreptate? (15.12.2016)

THE  CONNECTED UNIVERSE (2016) „Unui fractal infinit, aflat în rotaţie, cum îi defineşti centrul ? Orice punct este centrul său...

APEL

CREZI CĂ ACEST BLOG TE AJUTĂ PE TINE ŞI/SAU LUMEA ÎN CARE TRĂIEŞTI?
Daca da, sprijina munca celor care aduc aceste informatii la lumina, printr-o DONAŢIE. Este cea mai concreta recunostinta! CLICK AICI pentru a DONA prin PAYPAL sau DONAŢI ANONIM prin BITCOIN la adresa
1AgtwQF2ETidVoP9tqFnpqFMwz86FUejug. Altă formă de plată găsiţi AICI.

DE AJUTOR

Dacă ești pentru prima dată pe acest blog, îți urăm bun venit! Poți căuta orice subiect care te interesează cercetând CUPRINSUL din meniul de pe stânga (odată ajunşi în cuprins apăsaţi CTRL + F + cuvânt cheie pentru găsire rapidă), dar şi ARHIVA şi CATEGORIILE de pe coloana din dreapta și nu în ultimul rând caseta "CĂUTAŢI PE BLOG" de pe coloana din dreapta (sus). Sunt peste 1300 de articole publicate în clipa asta, majoritatea însoţite de filme şi clipuri traduse sau emisiuni tv, deci ai ce răsfoi şi crede-ne se merită efortul. Poți de asemenea primi direct pe email articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în căsuţa de ABONARE din dreapta, de sub VIZITE (pentru abonare primeşti gratuit toată colecţia Corrado Malanga - cărţi, articole, filme traduse, de pe blogul nostru). De asemenea ne poţi urmări activitatea pe FaceBook, dând LIKE (APRECIEZ) în zona centrală de sus. Mulţumim pentru vizită şi te mai așteptăm pe aici!

Pentru cei care au nelamuriri in ceea ce priveste prezenta reclamelor pe blogul nostru, le recomandam sa citeasca articolul DESPRE RECLAME.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...